joi, 21 mai 2009
vineri, 27 martie 2009
marți, 24 martie 2009
Darabani!
Darabani este un oraş din judeţul Botoşani, Moldova, România, situat în apropiere de colţul celor trei frontiere. Este cel mai nordic oraş al României şi are o populaţie de circa 12 mii de locuitori.
O frecventă eroare este făcută în privinţa numelui localităţii, folosindu-se apelativul "Dărăbani" în loc de numele corect şi oficial de Darabani.
Aşezare geografică
Oraşul Darabani este situat în nordul judeţului Botoşani, fiind cel mai nordic oraş din România. Oraşul este aşezat pe rama înaltă, nordică, a câmpiei Moldovei, într-o zonă deluroasă cu altitudinea maximă (Dealul Teioasa 260 m) cu o mare fragmentare a reliefului, la contactul dintre zona de pădure şi silvostepă, pe malul drept, înalt, a râului Prut. Relieful oraşului apare larg, vălurat, cu interfluvii colinare, deluroase sub formă de mici platouri joase, lăsând impresia că provin dintr-o suprafaţă tăiată de râuri. Relieful natural a fost modificat în sudul oraşului prin terasare. Teritoriul oraşului are o formă alungită orientată pe direcţia NV-SE. Principalele râuri ce străbat teritoriul oraşului sunt reprezentate în principal de râul Prut şi pâraul Podriga cu afluenţii lor. Vegetaţia este caracteristică zonei de deal. Solurile predominante sunt reprezentate de cernoziomuri cambice. În apropierea oraşului se află localitatea Horodiştea, extremitatea nordică a ţării 48°15’06”N si 26°42’05”E.
Clima
Clima oraşului este temperat-continentală. În urma observaţiilor meteo înregistrate la staţia Darabani, reiese că dinamica atmosferei este dominată de de masele de aer nord vestice, cu origine maritimă, răcoroase şi umede pentru primăvara şi început de vară, de aer cald-tropical, vara şi rece-polar iarna. Temperatura medie anuală este de 8,4 grade C cu o amplitudine medie anuală de 25,2 grade C, precipitaţiile anuale au valori de 500 mm/an, iar media zilelor cu zăpadă este de 37,7 zile. Vânturile dominante sunt din directia NV spre SE, iarna bate crivaţul din direcţie estică.
Vegetaţia
Conforma condiţiilor pedoclimatice şi de relief, este împărţită în doua zone: una cu pădure de foioase şi alta de silvostepă. Pădurile conţin stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), tei, frasin (Fraxinus excelsior L.), arţar, cireş (Prunus avium), plop. Cea mai mare parte a teritoriului este destinată agriculturii cu soluri fertile (cernoziomuri cambice) pe care se cultivă grâu, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr.
Oraşe învecinate
Dorohoi (35,1 km SV)
Botoşani (59 km S)
Săveni (43 km SE)
Toponimie
Iniţial localitatea s-a numit Căbiceni iar denumirea actuală a căpătat-o (" în urmă dupre numele stării sociale a locuitorilor, cari aparţineau la căpitenia locală a corpului Darabanilor"). Această numire se deduce, după unii de la nemţescul TRABANI ce înseamnă pedestraşi, dupa alţii de la turcescul DER-BAN, adică păzitor de poartă. Darabanii erau corpul de armată pedestru şi permanent. Obligativitatea serviciului trecea de la tată la fiu în stare validă. Din acest corp de armată se luau străjile la curtea Domnului. Serviciul darabanilor era foarte destins, la scaunul Domniei, după cum arată şi Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae.
Administraţie
Oraşul are în componenţă cartierele Bombeni, Corneşti, Lucoviţa, Mărgineni, Suseni, Teioasa şi câteva sate, dintre care cel mai important este Bajura. Suprafaţa oraşului este de 3,2km.2
Populaţie
În anul 2001 populaţia oraşului era de 12.012 loc. din care 5940 de sex masculin şi 6072 feminin.
Economie
Principala funcţie economică a oraşului este cea agricolă datorită solurilor fertile şi cea a creşterii animalelor. În ultimii ani se observă o uşoară scădere a ponderii agriculturii şi creşterii serviciilor.
Transporturi şi comunicaţii
Infrastructura este în ton cu realitatea din România, artera principală de circulaţie fiind drumul naţional 29A. Numai 5% din lungimea totală a drumurilor este asfaltată.
Obiective turistice
Există 2 monumente istorice în oraş: biserica Sfântul Nicolae, situată în centrul oraşului, foarte asemănătoare cu cea de la Curtea de Argeş şi biblioteca orăşenească. Ambele au fost construite în timpul boierului Balş, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai vremii sale. Stejarii seculari, din pădurea Teioasa, sădiţi de Ştefan cel Mare în urma luptelor cu tătarii reprezintă, de asemenea, un punct important de atracţie. De menţionat este şi faptul că fântâna şi băncile ornate cu flori din centrul oraşului sunt unicat în România.
Personalităţi
Remus Bălănescu, (1883–1938) avocat, senator şi deputat
Leon Dănăilă (n. 1933), medic, membru titular al Academiei Române.
Victor Teişanu, (n. 1950), poet, jurnalist.
Gheorghe Moroşanu, Profesor Universitar, Univ. Al. I. Cuza, Iaşi
Dobrincu Dorin (n. 1972) istoric, scriitor, diplomat, membru al Academiei Române, director general al Arhivelor Naţionale Române.
O frecventă eroare este făcută în privinţa numelui localităţii, folosindu-se apelativul "Dărăbani" în loc de numele corect şi oficial de Darabani.
Aşezare geografică
Oraşul Darabani este situat în nordul judeţului Botoşani, fiind cel mai nordic oraş din România. Oraşul este aşezat pe rama înaltă, nordică, a câmpiei Moldovei, într-o zonă deluroasă cu altitudinea maximă (Dealul Teioasa 260 m) cu o mare fragmentare a reliefului, la contactul dintre zona de pădure şi silvostepă, pe malul drept, înalt, a râului Prut. Relieful oraşului apare larg, vălurat, cu interfluvii colinare, deluroase sub formă de mici platouri joase, lăsând impresia că provin dintr-o suprafaţă tăiată de râuri. Relieful natural a fost modificat în sudul oraşului prin terasare. Teritoriul oraşului are o formă alungită orientată pe direcţia NV-SE. Principalele râuri ce străbat teritoriul oraşului sunt reprezentate în principal de râul Prut şi pâraul Podriga cu afluenţii lor. Vegetaţia este caracteristică zonei de deal. Solurile predominante sunt reprezentate de cernoziomuri cambice. În apropierea oraşului se află localitatea Horodiştea, extremitatea nordică a ţării 48°15’06”N si 26°42’05”E.
Clima
Clima oraşului este temperat-continentală. În urma observaţiilor meteo înregistrate la staţia Darabani, reiese că dinamica atmosferei este dominată de de masele de aer nord vestice, cu origine maritimă, răcoroase şi umede pentru primăvara şi început de vară, de aer cald-tropical, vara şi rece-polar iarna. Temperatura medie anuală este de 8,4 grade C cu o amplitudine medie anuală de 25,2 grade C, precipitaţiile anuale au valori de 500 mm/an, iar media zilelor cu zăpadă este de 37,7 zile. Vânturile dominante sunt din directia NV spre SE, iarna bate crivaţul din direcţie estică.
Vegetaţia
Conforma condiţiilor pedoclimatice şi de relief, este împărţită în doua zone: una cu pădure de foioase şi alta de silvostepă. Pădurile conţin stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), tei, frasin (Fraxinus excelsior L.), arţar, cireş (Prunus avium), plop. Cea mai mare parte a teritoriului este destinată agriculturii cu soluri fertile (cernoziomuri cambice) pe care se cultivă grâu, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr.
Oraşe învecinate
Dorohoi (35,1 km SV)
Botoşani (59 km S)
Săveni (43 km SE)
Toponimie
Iniţial localitatea s-a numit Căbiceni iar denumirea actuală a căpătat-o (" în urmă dupre numele stării sociale a locuitorilor, cari aparţineau la căpitenia locală a corpului Darabanilor"). Această numire se deduce, după unii de la nemţescul TRABANI ce înseamnă pedestraşi, dupa alţii de la turcescul DER-BAN, adică păzitor de poartă. Darabanii erau corpul de armată pedestru şi permanent. Obligativitatea serviciului trecea de la tată la fiu în stare validă. Din acest corp de armată se luau străjile la curtea Domnului. Serviciul darabanilor era foarte destins, la scaunul Domniei, după cum arată şi Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae.
Administraţie
Oraşul are în componenţă cartierele Bombeni, Corneşti, Lucoviţa, Mărgineni, Suseni, Teioasa şi câteva sate, dintre care cel mai important este Bajura. Suprafaţa oraşului este de 3,2km.2
Populaţie
În anul 2001 populaţia oraşului era de 12.012 loc. din care 5940 de sex masculin şi 6072 feminin.
Economie
Principala funcţie economică a oraşului este cea agricolă datorită solurilor fertile şi cea a creşterii animalelor. În ultimii ani se observă o uşoară scădere a ponderii agriculturii şi creşterii serviciilor.
Transporturi şi comunicaţii
Infrastructura este în ton cu realitatea din România, artera principală de circulaţie fiind drumul naţional 29A. Numai 5% din lungimea totală a drumurilor este asfaltată.
Obiective turistice
Există 2 monumente istorice în oraş: biserica Sfântul Nicolae, situată în centrul oraşului, foarte asemănătoare cu cea de la Curtea de Argeş şi biblioteca orăşenească. Ambele au fost construite în timpul boierului Balş, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai vremii sale. Stejarii seculari, din pădurea Teioasa, sădiţi de Ştefan cel Mare în urma luptelor cu tătarii reprezintă, de asemenea, un punct important de atracţie. De menţionat este şi faptul că fântâna şi băncile ornate cu flori din centrul oraşului sunt unicat în România.
Personalităţi
Remus Bălănescu, (1883–1938) avocat, senator şi deputat
Leon Dănăilă (n. 1933), medic, membru titular al Academiei Române.
Victor Teişanu, (n. 1950), poet, jurnalist.
Gheorghe Moroşanu, Profesor Universitar, Univ. Al. I. Cuza, Iaşi
Dobrincu Dorin (n. 1972) istoric, scriitor, diplomat, membru al Academiei Române, director general al Arhivelor Naţionale Române.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)